joi, 18 aprilie 2013

Capitolul 4.1 -ORGANIZARE

TREI GREŞELI COMUNE PE CARE LE FAC LABORATOARELE

Surpinzator sunt aceleasi trei pe care le fac consultantii, dar abordate din alt punct de vedere: 
1. Prea mult, standard” orientat pentru a evita neconformităţile în timpul auditului/evaluării;
2. Dezvoltarea proceselor fără a armoniza cerinţele cu nevoile afacerii;
3. Definirea eficacităţii proceselor şi nu a eficienţei si eficacităţii proceselor.

Cauza generala rezida din faptul ca specialistii laboratorului se comporta ca atunci cand erau studenti si incercau sa obtina informatii de la colegi despre exigentele profesorului, despre subiectele date la examen.
E vorba de o concentrare pe aspecte punctuale, nu de o abordare generala pe baza modelului oferit de standard.
E un mod de abordare haotic.

Cauzele greşelilor

1. Prea mult, standard” orientat pentru a evita neconformităţile în timpul auditului/evaluării
Pentru ipoteza de lucru, exista doua posibilitati, date de doua tipuri de laboratoare:
a) laboratorul care a luat contact cu standardul de acreditare;
b) laboratorul care nu cunoaste standardul.

In ambele situatii, dar din motive diferite, laboratorul doreste transpunerea standardului, in sistemul sau de calitate, ad litteram.

Prima categorie are informatii referitoare la procesul de acreditare de la cursuri, de la colegi, cunostinte, parteneri si e constienta de cerinte. Deci, va incerca sa ,, sufle si-n iaurt”. Insa, cum am spus, abordarea este bazata pe experientele altora, e haotica si ,uneori, chiar dovedind panica.

A doua categorie nu are nici cea mai vaga idée in ce ,,hora” intra, dar si ea cauta informatii pe la cunostinete, prieteni, colegi etc. Nefiind in masura sa selecteze informatia, s-o clasifice in raport cu importanta; logic, respectarea ad litteram a standardului e prima optiune.

2. Dezvoltarea proceselor fără a armoniza cerinţele cu nevoile afacerii
Ei, problema aceasta e delicata, pentru ca in 99, 99% dintre cazuri se pune ,, carul inaintea boilor”.

Cum se ajunge in acesta situatie? Simplu!- din cauza neimplicarii managementului de varf. Nu intamplator standardul ISO 17025, la editia din 2005, a primit cun capitol intreg dedicat managementului de varf (cap 4.1 politica, declaratie angajament, obiective), iar ISO 15189 a preluat experienta standardului 17025.

Laboratorul nefiind informat despre politica si obiectivele managementului de varf, actioneaza fara a cunoaste cui se adreseaza serviciul pe care-l presteaza, care sunt cerintele pietei, respectiv cerintele legislatiei.

Deci, laboratorul purcede la lucru, stabileste o lista de definire a analizelor de acreditat, proiecteaza sistemul, il documenteaza, uneori ajunge chiar sa il si implementeze. Si…unele activitati vor fi neaplicabile, altele gresite…abia, un procent de max 40% va fi orinetat spre scop si corect. De aici, reluarea activitatii, alta munca si tot asa….cooperativa munca in zadar.

3. Definirea eficacităţii proceselor şi nu a eficienţei si eficacităţii proceselor

La prima vedere, ar parea ca e o contradictie insurmontabila intre ,, interesul” laboratorului si ,, interesul” managementului de varf.

Surpinzator, cauza acestei greseli in proiectarea unui sistem de management este tot lipsa de implicare a managementului de varf. Sa vedem ,,de ce?”!

Specialistii de laborator sunt 100% orientati spre eficacitate. Corect! Sistemul este o unealta excelenta pentru a obtine fondurile necesare desfasurarii activitatii.
Dar, managementul de varf priveste sistemul calitatii superficial (,, it is just ISO”), nu realizeza ce unealta minunata e sistemul in controlul dozarii resurselor.

Sa analizam variantele prin care necorelarea obiectivelor conduce la necorelarea eficacitatii si eficientei, respectiv la supraestimarea/ subestimarea nevoilor, sau la supraestimarea/ subestimarea resurselor!

Ipoteza de lucru este urmatoarea; pentru a-si atinge obiectivul de eficacitate, laboratorului ii trebuie un sistem de calitate, echivalentul unui Mercedes.

Varianta 1
Laboratorul identifica in mod corect ca are nevoie, pentru a atinge obiectivul , de un ,, Mercedes” , se aloca resurse de Mercedes. Rezultat- Eficace si efficient

Varianta 2
Laboratorul identifica in mod eronat ca are nevoie, pentru a atinge obiectivul, de un ,, Rolls Royce” , se aloca resurse de ,,Rolls Royce”. Rezultat- Eficace, dar supraestimarea nevoilor si ineficient supraestimarea resurselor

Varianta 3
Laboratorul identifica in mod eronat ca are nevoie, pentru a atinge obiectivul, de un ,, Trabant” , se aloca resurse de Trabant. Rezultat- Ineficace (subestimarea nevoilor) si fals eficient

Varianta 4
Laboratorul identifica in mod corect ca are nevoie, pentru a atinge obiectivele, de un ,, Mercedes” , se aloca resurse de ,,Trabant”. Rezultat- Fals eficace ( e doar in teorie) si fals eficient (subestimarea resurselor)

Varianta 5- pur utopica, niciodata resursele nu sunt atat de generoase incat sa se aloce mai mult decat se solicita
Laboratorul identifica in mod eronat ca are nevoie, pentru a atinge obiectivele, de un ,, Trabant” , se aloca resurse de ,,Mercedes”.Rezultat-Ineficace si ineficient (supraestimarea resurselor)

Varianta 6
Laboratorul sau managementul de varf nu stiu ce doresc, solicita/ aproba resurse nejustificate si nu solicita/aproba resurse necesare. Rezultat-Ineficace si ineficient.


http://consultantarenarlaborator.wordpress.com/ http://consultantaacreditare.wordpress.com/79-2/

duminică, 7 aprilie 2013


TREI GREŞELI COMUNE PE CARE LE FAC CONSULTANŢII
1. Prea mult, standard" orientat pentru a evita neconformităţile în timpul auditului/evaluării;
2. Dezvoltarea proceselor fără a armoniza cerinţele cu nevoile afacerii;
3. Definirea eficacităţii proceselor şi nu a eficienţei si eficacităţii proceselor.
De ce apare greşelile?
Ca o abordare globală, pot spune că aceste greşeli apar pentru ca toate aşteptările sunt direcţionate spre consultant. În accepţiunea generală, organizaţia cumpară un serviciu, deci consultantul livrează documentele calităţii - şi GATA! Ei bine, IMPLEMENTAREA, cealaltă jumatate, e partea de muncă a organizaţiei.
Deci, pentru a avea succes, trebuie avut în vedere ca e o MUNCĂ DE ECHIPĂ.
Cauzele greşelilor
1. Consultantul fie nu cere, fie nu obţine informaţii despre organizaţie, despre sistemul existent. Întotdeauna există un sistem, cel puţin, privind: organizarea, circuitul documentelor, primirea cererilor, analiza contractelor, obţinerea unei expertize suplimentare, aprovizionare, tipuri de înregistrări, analize efectuate de management, personal, controlul echipamentelor.
Fara informaţii, consultantul va documenta sistemul plecând de la cerinţele standardului - ceea ce e GREŞIT.
2. Dupa cum aţi observat, am sărit serviciile către client (cap 4.7, SR EN ISO 17025), respectiv servicii de consiliere (cap 4.7, SR EN ISO 15189).
Curios este ca cele mai multe laboratoare nici nu simt nevoia sa documenteze aceste proceduri.
Din punctul meu de vedere, sunt capitale.
Să vedem de ce.
Dacă nu stabilesc serviciile către client- cum pot să le satisfac, cum pot armoniza cerinţele standardului cu nevoile afacerii?
Şi, aici,  apare o noua întrebare; care sunt nevoile afacerii?
Iarăsi, apare un aspect frecvent neglijat sau respins cu vehemenţa de organizaţie. E vorba despre înregistrarea analizei cererii clientului.
O organizaţie cu un sistem de management corect va urmari TOATE cererile clienţilor, nu doar cele care se pliază pe oferta actuala.
Poate am acreditat organizaţia plecând de la ceea ce eram obişnuiţi sau obligati de legislatie  să facem, iar cererea e mai diversa si profitabila.
Aici va pot spune o poveste.
Firma de transport rutier, pe care obişnuiesc să o folosesc atunci când călătoresc, nu avea staţie la una dintre destinaţiile mele de delegaţie. La Bucureşti spuneam localitatea, X", dar la destinaţie, şoferul mă ducea încă 18 km, pentru ca acolo avea voie să facă staţie. Mi s-a întâmplat de doua ori, apoi... firma de transport a făcut staţie în localitatea, X" - şi nu doar pentru debarcare, ci şi pentru îmbarcare.
Si, stiti ce? - Erau tot mai multe persoane la îmbarcare/debarcare.
Iată!- un obiectiv clasic, îndeplinit - CRESTEREA NUMARULUI DE CLIENŢI. Ce înseamnă asta? EFICIENŢĂ (CÂŞTIGURI, BANI) =OBIECTIVUL AFACERII!
Stiţi de ce s-a atins acest obiectiv?
Cineva a decis implementarea unui sistem de management, cineva l-a documentat, cineva l-a implementat si cineva l-a respectat. Cine l-a respectat a urmărit cererile si a informat despre acestea. De aici şi pâna la decizie, e doar un pas.
3. Consultantul nu reuşeşte să stabilească o comunicare cu managementului de vârf. Managerii de vârf sunt prin excelenţa foarte ocupaţi. Dar, dacă, la vârf" nu se înţelege că sistemul de management nu este formal ,, îl facem pentru că aşa trebuie, aşa e la moda", ci că-l va ajuta să crească afacerea, sistemul va fi doar O FORMA FARA FOND.

miercuri, 3 aprilie 2013


03.04.2013

Mi-a luat ceva timp sa-mi fac un plan, dar am reusit, cred eu, sa -mi ordonez gandurile privind ceea ce doresc sa impartasesc cu cei interesati intr-ale acreditarii laboratoarelor. 

Prin urmare, voi posta cate ceva despre fiecare capitol al standardului de acreditare. 

Azi voi vorbi despre necesitatea unui sistem de management-sau,altfel spus, primul capitol.

,, Scop"

In mod legitim, se pune intrebarea; de ce sa avem un sistem de management al calitatii?

Noi avem un sistem, al nostru, asa cum ne-a format viata si experienta. Lucram de ani si... Slava Domnului! avem clenti multumiti, iesim bine la schemele de intercomparare, nu am iesit de pe piata, nu avem probleme cu instantele legislative....

Care ar fi scopul si beneficiul impementarii unui sistem de management al calitatii in laborator?

Sa vedem!
Nu intamplator este primul capitol al standardului.
Daca nu am stabilit un scop; cum vom gasi calea sa intreprindem ceva, orice (corectii, actiuni corective, preventive, de imbunatatire)?

Fara un scop, vom actiona mereu, haotic, ca intr-o miscare browniana, cand nimic nu se coaguleaza, particulele se ciocnesc intre ele intamplator. ,,Ciocnirea" ar putea generea o actiune corecta sau gresita. Deci, nu vom avea cum sa stabilim un model, nu vom stii cauzele, nu vom putea evita situatiile neconforme.

In trei cuvinte; nu avem control!

Desigur, sa abordezi o atitudine de control total, e la fel de gresita. Numeni nu poate controla totul si aceasta poate duce la stress, deci greseli din cauza suprasolicitarii.

E greu, dar, solutia este echilibrul intre ceea ,, ce trebuie facut", si cat de ,, adanc" sapi pentru a atinge ceea ce trebuie.

Sistemul de management ne ajuta sa gasim acest echilibru, ne da directiile, ne indica solutiile.

E simplu! Implementam un sistem al calitatii, in conformitate cu standardul de referinta SR EN ISO 17 025, sau SR EN ISO 15189.

De aici incep nuantele.
Noi toti declaram ca documentele sistemului de calitate, pe care le intocmim, sunt folosite de organismele de reglemetare si de recunoastere pentru a ne evalua conformitatea cu cerintele standardului.

Deci, scopul ar fi sa oferim organismelor de reglementare, de recunoastere si clientilor un instrument de a ne evalua activitate.

Sincer, de aici incep erorile.

Sistemul e folosit de catre laborator pentru a tine sub control activitatea si pentru a nu pierde din vedere nimic din ceea ce este important.

Sistemul nu-l implementam nici pentru organismele de reglementare, nici pentru cele de recunoastere. Il implementam pentru a controla serviciul pe care-l furnizam, de a minimiza la maxim posibil sansele de a gresi si , deci, de a fi multumiti de ceea ce furnizam. De a fi convinsi ca la momentul furnizarii serviciului am facut tot ce am stiut ca este mai bine pentru ca sa nu fi gresit.

Sistemul de management, asa cum obisnuiesc sa spun ,, e de bine", apara personalul laboratorului. Nu lasa loc de controverse, de ,, are dreptate" cine tipa mai tare.

Daca avem un sistem de management, daca-l respectam, daca-l intelegem, il ,,simtim".....are castig de cauza cel care a respectat procedurile, referentialele si poate demonstra ca le-a respectat. Deci, laboratorul.

Sistemul de management este facut de si pentru laborator, nu pentru terte parti.

Managementul de varf are intrumentele legate de eficienta afacerii. Nu va mai chelti haotic, nu va mai pierde inutil resurse.

Personalul laboratorului are instrumentele legate de eficacitatea activitatilor. Nu va rata tinte, nu va pierde timp. Isi va atinge obiectivele la timp si corect.

Sistemul de management ,, E DE BINE!" pentru laborator.


http://consultantarenarlaborator.wordpress.com/ http://consultantaacreditare.wordpress.com/79-2/